La noi new media inseamna, la modul ideal: fie am dat primii o stire, fie am pus un link, fie am pus o poza, un filmulet sau chiar un document mentionat in stire la download. Va rog sa ma contraziceti daca mai inseamna si altceva.

Stiti in ce masura se regasesc cele de mai sus in editiile online ale massmedia la noi? In mai putin de jumatate. OK, poze si chiar filme pune acum aproape toata lumea, insa link-urile de referinta sunt in multe cazuri subiect tabu, “noi nu punem link-uri punct”, iar documente la download se pun foarte rar, exceptie facand doar subiectele bomba si unele publicatii care o fi avand alte pacate, dar pun mereu documentele de referinta la upload, cum e de exemplu Hotnews.

Sa va arat acum o mostra de new media de-afara, din zona divertismentului, dar nu divertisment frate cu pornografia, injuraturile sau alte mizerii, ca la noi, ci divertisment pur, pe un subiect foarte popular, care agrega multe teorii, si care ar putea scoate, daca nu a scos deja, sute de subiecte de carti.

Revista online Slate a facut articolul de divertisment al verii, si in acelasi timp campania verii pentru un site de continut. Pentru ca da, continutul interactiv bun este viral, aduce vizitatori, e echivalentul unei campanii consistente de display.

Asadar, fara alta prezentare, “Choose your own apocalypse”, sau “How is the USA going to end?”, /o aplicatie care iti permite sa alegi din 144 de variante de sfarsit al lumii, intre care le puteti gasi pe toate cele devenite cliseu prin diverse carti si filme, printre toate grupurile care chiar cred in ele, si sa descoperi cum te situezi pe “matricea apocalipsei”, cu doua axe: toata lumea moare vs toata lumea traieste, si e vina omului vs vina naturii.

In mai putin de o saptamana, au folosit aplicatia peste 60.000 de persoane, din care 15% au venit de pe un agregator rus Slate a revenit cu un articol in care arata care sunt scenariile preferate, dorite sau considerate adevarate de catre votanti.

Va las sa va delectati cu ele, insa nu inainte de a va juca si voi cu aplicatia Choose your own apocalypse, care pe mine m-a distrat teribil. E un exercitiu fascinant de imaginatie. Oare ce alt subiect a mai atras atentia omenirii intr-atat incat sa existe atatea scenarii elaborate?

Cine citeste cele mai vizitate bloguri romanesti, printre care arhiblog.ro si visurat.ro stie ca in iulie si august am derulat o campanie pe bloguri pentru Ursus, parte a campaniei Ursus Summer Adventure, care s-a desfasurat pana acum timp de trei week-enduri pe doua plaje din Mamaia(H2O si La Leandri).

Daca in primele doua week-end-uri accentul a fost pe sport (tineti minte pozele de la Arhi cand jucam voley) si demonstratiile de sporturi extreme pe apa n-au fost ajutate de vreme, Visurat plimbandu-se in schimb cu un caiac, ei bine in al treilea week-end vremea a fost perfecta, vantul a fost ideal pentru ridicarea zmeelor de kite-boarding, iar distratia a fost maxima atat in apa, printre kite-boarderii care faceau tot felul de cascadorii in aer si in apa, cat si pe plaja, unde se desfasura o competitie de airbag, adica vreo douazeci de pusti de toate varstele (m-as fi inclus si pe mine printre pusti, dar nu venisem cu biciclenta la mine) se aruncau in aer pe o rampa cu bicicletele, si bmx si mountain bike, si aterizau pe o perna de aer care minimiza impactul, dezumflandu-se usor pe masura ce cazi.

Declar cu ocazia asta airbag-ul (il puteti gasi la www.bigairbag.com)o inventie bestiala, si daca pana acum nu ma gandeam sa fac lucruri traznite cu bicicleta, cu echipamente de protectie si pe airbag chiar ma bate un gand.

Culmea, in sambata asta in Mamaia, cel putin in capatul cu plaja H2O, am vazut cea mai limpede mare de pe litoralul romanesc. Cu ochelarii mei de snorkeling, cu care ma antrenez pentru aruncarile in piscina de la Blogaria 5, vedeam scoicile de pe fundul marii si de la suprafata, iar cand stateam in apa in unele locuri imi vedeam umbra pe nisip.

Promit ca e ultimul articol pe tema asta, dar m-a enervat prea tare tabloidizarea subiectului.

La finalul lui 2008 Eurostat publica un raport care compara penetrarea internetului in gospodarii in tarile membre, insa avea si o explicatie pentru motivele din cauza carora restul cetatenilor UE nu au internet acasa.

Raspunsurile pentru Romania sunt foarte elocvente:

- am acces la internet in alta parte (9%)

- nu vreau acces la internet (11%)

si acum vine surpriza:

- nu am nevoie de internet (25%)

- echipamentele costa prea mult (35%)

-  costul de acces este prea ridicat (26%)

- lack of skills- “nu stiu cum” (20%)

- privacy or security concerns (0%)

- physical disability (1%)

Ca o completare:

- suntem o tara preponderent rurala, cu locuri in care inca n-a ajuns apa calda, uneori nici rece, curentul, sau CALCULATOARELE.

- media pe UE este de putin peste 60% utilizatori de internet din total populatie iar noi avem in ultimul studiu al CE 36% ( adica ±7.76 milioane utilizatori de internet din 21.5 milioane conform INS 2008)

- suntem o tara saraca (51% din motive sunt legate de cost)

- date fiind cele de mai sus, si gradul de educatie este scazut in unele zone, de unde si raspunsurile de tip “nu am nevoie de internet”, “nu vreau acces la internet”

La orele de economie din liceu circula o gluma: “Cine e cel mai fericit in Romania? Capul de locuitor. Pentru ca avem atat de multe pe cap de locuitor, incat e clar ca e mult mai fericit decat suntem noi”

O mare problema in discutiile despre cifra utilizatorilor de internet din Romania este si faptul ca nu agream aceleasi definitii ale utilizatorului de internet. Utilizatorul de internet nu e neaparat cel mai fericit din Romania(nu avem “date” in acest sens:) ), dar e clar cel mai confuz, si cel mai putin explicat, si asta si ca e ceva mai complex decat capul de locuitor, permitand multe nuante care genereaza toata aceasta confuzie: Mai exact, pe internet avem urmatorii termeni care pot fi implicati in definireah internetului:

1. cifre intermediare - care nu arata un numar al utilizatorilor, ci un set de factori favorizatori:

- numarul de calculatoare si de terminale mobile performante existente in tara si active(e clar ca pentru acces la internet nu mai numaram doar PC-uri si laptopuri, ci si smartphone-urile si in curand si device-urile mobile de acces la internet - vezi proiectul crunchboard). Cifra totala este indisponibila pentru Romania, putem face doar estimari pornind de la

- numarul de conexiuni active la internet - fixe si mobile. Aceasta cifra este culeasa bi-anual de catre ANCOM, fost ANRCTI, fost ANRC si ANC, autoritate nationala care reglementeaza piata de telecom, si care obliga toti furnizorii de internet, acum si retelele de cartier, sa ii trimita cifre agregate despre numarul de conexiuni active (in ultimele 6 luni) pentru a le agrega in raportul bianual care este facut public.

Numarul de calculatoare si cel de conexiuni nu pot fi folosite pentru o estimare corecta a numarului de utilizatori de internet, din cauza posibilitatilor ca un utilizator sa foloseasca mai multe terminale si ca mai multi membri ai unei familii sau mai multi utilizatori, in general, sa foloseasca acelasi terminal.

- mai exista o metoda, internetul permitand masurarea unui utilizator unic, adica o amprenta digitala anonima a unei anumite combinatii software si hardware care acceseaza internetul. Este mai aproape de un utilizator de internet decat numarul de conexiuni, insa sufera de aceleasi probleme de numarare. Si mai are una in plus: duplicarea poate crea monstri. Iar sansele de a avea o cifra neduplicata sunt din ce in ce mai mici, mai ales dupa fragmentarea SATI- Trafic. Inainte, cand majoritatea site-urilor mari romanesti folosea Trafic.ro, cifra obtinuta ca numar global de vizitatori unici pe luna era chiar utilizabila.

2. cifre statistice despre utilizatorii de internet in studii cu alte obiective.

Nu exista in acest moment un studiu reprezentativ dedicat pentru universul utilizatorilor de internet care sa-l identifice complet si sa emita o cifra clara. In lipsa lor avem datele din doua studii care analizeaza in primul rand alte medii si care contin si intrebari despre internet: SNA, realizat de BRAT, studiul universului urban cu varste intre 16-64 ani, cu un univers estimat de , si SAR, studiul de audienta radio, realizat de IMAS, care analizeaza un univers mult mai larg, de 19.136.695 persoane, rezidenti in urban si rural, peste 11 ani.

La acestea se adauga studiul Comisiei Europene realizat de Eurostat si care a fost subiectul unui nou val de pesimism zilele astea despre faptul ca suntem in urma Europei si la internet. Astfel de cifre sunt disponibile pe site-ul Eurostat din decembrie 2008, insa au fost ignorate pana acum, cand, intr-o perioada mai linistita, presa a mai gasit un pretext sa puna un titlu tabloid despre cat de rau e in Romania. Am explicat intr-un articol dedicat de abordarea respectiva e gresita.

Oricum, orice studiu trebuie analizat in functie de metodologia prin care a fost realizat. In cazul de fata, de exemplu, al studiului CE, conexiunile broadband nu includ conexiunile 3G, sau universul studiat este 16-74, undeva intre cele doua cazuri de mai sus ca acoperire. Mai mult, datele trebuie corelate, pentru a afla posibile explicatii. Si una din cele mai importante explicatii necesare este definitia utilizatorului de internet, a capului de utilizator de internet.

3. Pentru ce ne-am adunat azi aici: capul de utilizator de internet

- in functie de perioada si periodicitatea in si cu care se fac studiile de mai sus, datele au intre 6 si 18 luni vechime, si considera utilizatorul de internet ca o persoana care a raspuns afirmativ la o intrebare de confirmare a consumului de internet, fie generala, fie pe perioada studiata (in ultimele 12-6-3 luni).

- nu exista un organism care sa furnizeze cifra “utilizatori de internet ieri in Romania”, formularea era o figura de stil folosita de ZF pentru a ambala cifra rezultata din studiu a romanilor care folosesc internetul zilnic.

- nu exista in Romania un organism care sa furnizeze o cifra clara a numarului de utilizatori de internet intr-un anumit moment, asa ca tot ce avem sunt aceste cifre despre utilizatori de internet pe categorii de frecventa si cu mentiunea ca se refera la perioade anterioare, ceea ce inseamna ca in acest moment cifrele respective sunt ceva mai mari. (din nou o aberatie vizavi de “stirea” cu romanii care nu au utilizat niciodata internetul)

- evident ca un recensamant, care sa ne numere pe toti, si sa puna stampila cu data de azi ar fi foarte util pentru industria noastra, insa este foarte costisitor si nu are nimeni bani de aruncat pe fereastra.

Pana la alte studii, eu propun sa ne bucuram de urmatorul calcul: extragand 36%(conform studiului CE) din 21,5 milioane locuitori (conform INS) rezulta 7,74 utilizatori de internet in 2008, conform studiului CE, mai mult decat cele mai optimiste estimari pe care le-am avut eu.

PC Magazine, editia din US, tineti minte, cea care apare acum doar online, si nu mai apare pe hartie, aduna in fiecare an o lista a celor mai bune site-uri, 50 dintre site-urile veterane, si 50 dintre cele nou-aparute, grupate pe mai multe categorii: Apps, News, Fun, Info, Shopping, Tech.

Va recomand, ca tot e vara, si e liniste, o vizita printre site-urile respective pentru o cura de “ content quality, design, and originality”, trei criterii pe care le folosesc si cei din juriul PC Magazine pentru a le introduce in lista.

Si sa ne pregatim pentru ca urmeaza in toamna asta Galele Premiilor Ecommerce, Webstock, Internetics, si RoNewMedia Awards…

Asadar: The Top 100 Web Sites of 2009. Enjoy!

Ieri am comentat in ZF initiativa Google de a exploata criza prin invitarea unor firme, antreprenori, si persoane fizice selectate de ei, sa foloseasca AdWords prin intermediul unui cupon gratuit de 200 RON, trimis de Google prin posta (snail mail).

Azi, tot in ZF via Twitter am aflat ca unele din cupoane au ajuns deja pe Okazii.ro, cel mai mare site romanesc de licitatii online, si singurul care ofera si indicatori de incredere asupra partenerilor de tranzactie. Am cautat imediat pe Okazii dupa cupon AdWords si am gasit 7 licitatii, cu preturi instant cuprinse intre 40 si 200 RON.

Cred ca totusi sunt putine fata de cele pe care le-a trimis probabil compania americana si probabil multe din ele, majoritatea, vor fi folosite de catre cei care le-au primit.

In luna august Mediafax mi-a facut o surpriza placuta, oferindu-mi acces gratuit la fluxurile de stiri dedicate massmedia, pentru a putea comenta stirile direct de la sursa, in cadrul campaniei “Informatia fara limite”. Cu ocazia primei accesari, am si descoperit o stire de ieri, despre un sondaj UE, despre care incerc sa aflu mai multe detalii si pe care incerc sa o comentez din perspectiva unui specialist activ in industria de internet.

Pana fac rost de materialele oficiale, pentru a vi le pune la dispozitie, dupa cum v-am obisnuit, am sa citez doar cateva cifre din studiu, cu precizarea ca stirea Mediafax le prezinta dintr-o perspectiva prea pesimista, in care “iar suntem pe ultimul loc in UE la toti indicatorii”, si din cauza careia, mai important decat faptul ca 36% din romani folosesc internetul, la nivel national, data fiind structura preponderent rurala a tarii, pentru Mediafax a parut mai important ca 64% nu-l folosesc. Asta in conditiile in care, in medie, nici 33% din cetatenii UE nu il folosesc.

Mai jos, citate din stirea Mediafax, cu sublinierile si comentariul meu.

Dintre românii care folosesc internetul, 26% o fac cel puţin odată pe săptămână, iar 15% accesează mediul online zilnic sau aproape zilnic, România plasându-se pe ultima poziţie în UE şi după aceşti indicatori.

Spre comparaţie, 56% dintre europenii care accesează internetul o fac săptămânal, iar 43% zilnic.

Cel mai popular serviciu pentru românii care accesează internetul este poşta electronică (email), 24% dintre aceştia utilizând acest mediu de comunicare (53% în UE), România regăsindu-se din nou pe ultima poziţie între statele membre.(aici chiar nu e vorba ca am fi in urma, ci de o alta distributie a activitatilor pe internet, nota mea) Dacă 17% (50% în UE) dintre utilizatori caută informaţii despre bunuri şi servicii, 16% (28% în UE) descarcă, ascultă sau urmăresc muzică şi filme.

…

În ceea ce priveşte firmele, rata de penetrare este de asemenea cu mult mai redusă faţă de media UE, plasând România pe ultima poziţie între cele 27 de state membre. Numai 44% dintre firme aveau în 2008 o conexiune broadband permanentă, faţă de media de 81% calculată la nivelul UE.

Cu ocazia asta am descoperit si cum sunt clasificate stirile Mediafax. Stirea de mai sus are urmatoarea clasificare in subsol:

Keywords:INTERNET, INFRASTRUCTURĂ, PENETRARE
Domenii / servicii:IT-C, Media business, Social-eveniment, Reuters News, Economic
Subiecte de cod: Economie, Afaceri si Finante
Macroeconomie
Studii, analize si comentarii
ITC
INTERNET
Marketing si Advertising
Companii

UPDATE: Pe Hotnews gasiti si raportul PDF aferent stirii.