De-a lungul vremii au aparut tot felul de bannere, unele mai dubioase, altele mai putin, care simulau elemente deja cunoscute de utillizatori. Marea lor majoritate sunt pacaleli, adica sunt menite sa dai click pe ele curios despre ce este vorba in respectivele elemente simulata si sa te duca pe site-uri cu un scop total diferit, de la pariuri la jocuri online, la dating si alte nebunii.
bannere care simulau ferestrele de mesaj din sistemul de operare Windows
bannere care simulau ferestre de mesagerie instantanee
bannere care te invita sa impusti rate, pirati,iphone-uri, samd
Ei bine, am dat azi peste primul banner care simuleaza o functie Facebook:
Daca mai aveti exemple din cele mai vechi, lasati-mi un link in comentariu, sa facem un mini-muzeu al bannerelor fake:)
Insemnare despre: advertising — clickio @ 11:20 am
Unul din lucrurile obligatorii, cerute si apreciate de toata lumea care angajeaza sau lucreaza cu designeri sau ilustratori este un portofoliu consistent de lucrari. Poate sa fie criteriul care face diferenta dintre un contract acordat tie sau altcuiva, pentru ca esti tot timpul in competitie cu alti designeri
McCann Erickson a deschis sezonul de cazare pentru cei care se pricep la desenat în Illustrator, Photoshop, Corel sau alt soft similar. Timp de 3 saptamani poti sa lucrezi cot la cot cu echipa lor si sa iti adaugi cateva lucrari in portofoliu. Trimite un email catre cazare(at)mccann.ro si pana pe 1 Octombrie poate te vor caza
Da mai departe stirea asta, pentru ca avem nevoie de cat mai multi designeri bine pregatiti!
Orice blogger ar trebui sa mai aiba in dotare si alte apendice decat cele cu care l-a creat natura: pe langa maini si picioare, ar trebui sa mai aiba cu el mereu un smartphone, un laptop, si o camera, sau orice combinatie utilizabila intre astea, pentru ca nu stii niciodata cand apare un concurs precum cel pe care il deruleaza acum Sony-Ericsson si in care poti castiga 20 de smartphone-uri Vivaz care ar putea fi un excelent apendice de blogger (detalii aici ) precum si un premiu mai rar intalnit la noi: o excursie in Dubai si Istanbul in valoare de 15.000 euro.
Tot ce trebuie sa faci este sa cauti din clipurile pe care le ai deja unul in care ai filmat momente in care ai simtit ca traiesti, si sa-l incarci pe youtube, in pagina de concurs: youtube.com/sonyericsson pana pe 21 mai!
Uite exemplul meu, filmat in urma cu 2 saptamani, la Arsenal Park (un loc despre care trebuie sa va povestesc intr-un articol separat, site-ul actual nu-i face cinste):
Am selectat aici in slideshow doar cateva din cele care mi-au placut mie cel mai mult, pentru restul va invit sa vizitati galeria propriu-zisa, detalii si adresa sunt pe site-ul ICR, intrarea e libera, de la orele 10 la 20.
Eu mi-am permis sa le si botez putin pe cele pe care le-am pus online, asa ca va invit sa le vedeti si pe Flickr, astept comentariile voastre: impresii, comparatii cu reclamele contemporane, completari etc.
Si stii ce? Lasa-mi un link catre reclama care ti-a placut TIE cel mai mult, ca sa facem o selectie si aici in articol, pe baza preferintelor cititorilor, cu link catre fiecare din cei care participa.
Asadar, “De la sublim la ridicol. 70 de ani de reclamă în România”
La inceputul lui 2010, serviciul de monitorizare Hitwise, detinut acum de grupul Experian, s-a lansat si in Franta, anuntand cu aceasta ocazie, in premiera, rezultatele unei monitorizari clare a celor mai vizitate site-uri de catre francezi.
Top 3 site-uri vizitate in Franta in ultima saptamana din ianuarie 2010:
1. Google.fr (1 din zece vizite pe internet in Franta e pe Google.fr - 10.38% mai exact)
2. Facebook.com - 6.83% din totalul vizitelor
3. Windows Live Mail (mail.live.com, sau Windows Live Hotmail) - cel mai utilizat serviciu de email in Franta
Conform studiului MCDC, 61% din utilizatorii romani de internet au vizualizat sau si-au updatat profilul pe o retea sociala in ultima luna, fata de media europeana de 52%.
Adesea Intotdeauna sondajele ne raspund fix la ceea ce le intrebam fara sa ne spuna neaparat intregul adevar. Ca-n Hitchhiker’s Guide to the Galaxy, pentru a avea un raspuns bun, trebuie sa pui o intrebare buna.
Graficul de mai jos (provenit dintr-un sondaj derulat de Marketing Sherpa in US in decembrie pe un esantion de 1314 utilizatori) arata ca motivele pentru care un utilizator obisnuit ar adauga o companie sau ar urmari-o pe o retea sociala ar fi in principal unul mercenar, mercantil, de vanare a promotiilor, reducerilor si unul de informare despre produsele/serviciile companiei (aproape 2 treimi au votat cu cele doua, la diferenta mica intre ele, insa in favoarea celui mercantil), iar o treime ar fi interesati sa fie distrati de compania respectiva, sau cauta divertisment in aceasta relatie.
Insa exista doua probleme cu aceste date: in primul rand ele analizeaza doar cateva practici deja existente in activitatile companiilor care folosesc canale de social media pentru comunicare, fara sa le ofere posibilitatea sa spuna ei direct din ce alte motive incep o relatie cu o companie pe o retea sociala, si oricum ar exista riscul ca nici ei sa nu stie exact in acest moment, si/sau sa raspunda tot din ceea ce au vazut ca fac anumite companii pe care le urmaresc sau pe care le adauga in lista de prieteni virtuali pe retele sociale.
Nu sunt convins de mercenariatul utilizatorului obisnuit. Cred ca e cea mai mare problema a acestui studiu/grafic, pentru ca lasa impresia ca asta e drumul care trebuie urmat. Suntem atat de devreme in folosirea acestor canale, si ca utilizatori si ca marketeri, incat avem multe elemente cu care putem inlocui promotiile, reducerile, si mercenariatul care rezulta din ele, pe care poate inca nu le-am explorat.
Nu cred ca mercenariatul poate duce la loialitate. Poate, in cel mai bun caz, sa iti aduca pentru foarte scurt timp oferta in marea licitatie pentru atentia utilizatorilor mercenari, daca e la nivelul ofertelor “din piata” sau peste. Insa, apoi, in momentul in care ai disparut, ai disparut. In plus, mercenariatul nu creeaza valoare pentru nimeni, nici pentru utilizatorul mercenar, nici pentru companii, nici pentru toti ceilalti care ii urmaresc.
Iar prezenta in social media trebuie, dimpotriva, sa creeze valoare pentru toti acestia.
O alta nuanta a graficului e ca incearca sa arate diferentele intre preferintele a doua categorii speciale de utilizatori fata de esantionul general: daily users si max connectors (cei care au peste 500 de prieteni, heavy users ai retelelor sociale).
Acesti heavy users ai retelelor sociale sunt mai putin mercantili/mercenari (procentul celor care vaneaza promotii in relatia cu o companie pe retele sociale este cu o treime sub medie) si se hranesc cu informatii despre compania respectiva, ba chiar au un interes deosebit in cultura companiei, in politicile ei de responsabilitate (fata de mediu sau fata de angajati, de ex).
Ei bine, acest grup de utilizatori merita o atentie deosebita pe toate retelele sociale si in majoritatea campaniilor pe care le derulati. Ei pot fi excelenti ambasadori de brand, daca sunt integrati in campanii care se potrivesc. Prin amprenta pe care o au pe fiecare retea sociala au o audienta mai mare decat altii atunci cand transmit un mesaj, si de la un anumit nivel in sus ii putem numi si influentatori.
Dupa cum stiti, Rupert Murdoch ameninta ca va scoate site-urile News Corp din Google odata ce va trece la varianta cu plata pe multe dintre ele. Multora li se pare o eroare fatala, insa eu cred ca ne apropiem de fapt de inceputul unei noi relatii intre cele doua sectoare online, search si publishing, care isi disputa si isi impart bugetele de publicitate online.
Mai exact, motoarele de cautare s-au bazat pana acum pe indexarea gratuita a continutului in schimbul traficului la fel de gratuit generat catre site-urile indexate. In felul asta, toata lumea a vrut sa fie indexata, si-a deschis cat mai mult continutul catre indexare, si chiar a facut eforturi de optimizare pentru a fi cat mai bine indexat (nu vorbesc aici de optimizarea pentru a ajunge mai sus in rezultatele anumitor cautari).
Si mai ales intr-o industrie in dezvoltare cum e a noastra(la dotro ma refer), in care toata lumea alearga haotic dupa trafic, nimeni nu-si pune problema ca News Corp ar putea face un pas bun, pentru ca nimeni n-a luat in calcul aspectul calitatii si a valorii efective a traficului din Google pentru anumite publicatii premium, versus pierderea potentiala a publicului care altfel ar merge pe agregatorul numit Google in loc sa vina direct pe site-urile News Corp.
As of last week, WSJ.com’s referred and non-referred traffic from Google and Google News amounted to 15.3% and 11.0% respectively. Analyzing Google search terms driving traffic to the Journal, the top 100 terms accounted for over 21.6% of all Google search traffic to WSJ.com. Of that 21.6%, 13.4% were navigational or brand searches (e.g. “Wall Street Journal,” “WSJ,” “WSJ.com” etc…). Even if Murdoch decides to block Google, these navigational search queries will most likely remain intact.
Of the remaining 8.2%, the majority of searches were for stock quotes, and general business related searches. Most specific news related searches fill-out the long tail of search queries. While the Journal may lose traffic if it ceases to cooperate with Google the loss may be less then anticipated.
E clar, Google prin agregarea intregului internet a reusit sa atraga partea leului din online advertising. Ce se va intampla insa daca n-ar mai avea “tot internetul” la dispozitie? Eu nu cred ca isi permit sa aiba un astfel de handicap, si de aceea e posibil sa asistam la o prima schimbare de paradigma, in care cel mai mare agregator de continut din lume, Google, va ceda o parte din venituri catre publisherii pe care ii agrega, si cu al caror continut reuseste sa faca bani din reclame.
Poate nu acum, poate nu cu News Corp/Murdoch, sau chiar, poate nu Google, insa asta va fi viitorul relatiei search-publisheri.
1. In online-ul romanesc eficienta e o notiune confuza.
Eeficienta nu inseamna doar cu cat am dat in jos pretul bannerului in negocierea cu publisherii si regiile, sau uite cat am fost noi de inteligenti si am cumparat CPC sau CPA in loc de CPM. Asta nu e munca de advertising, e de vandut zarzavat catre reselerii din piata. Same skillz. Sau ca am avut costuri media zero, si deci indiferent cat ar fi costat productia ATL si BTL campania a fost clar una eficienta. NOT! Simplul fapt ca nu au existat costuri de media nu inseamna ca o campanie a fost eficienta. Da, daca avem 2 productii similare si una face fara campanie ce alta face cu, e clar o diferenta de performanta si respectiv eficienta intre ele. Daca nu, nu…
Eficienta poate fi: raportul final dintre rezultate si costuri, inclusiv resurse implicate cuantificate ca si cost SAU, modul prin care o anumita tactica sau strategie a generat mai multe rezultate cu aceiasi bani, scazand costul teoretic total pentru ca a adus mai multe rezultate cu aceiasi bani. Asta e eficienta reala. NU targuirea pentru preturi mai mici, aia e o iluzie. Tot irosind timp targuindu-ne intre noi, n-o sa mai avem timp sa descoperim adevarata eficienta.
2. Creatia si media inca nu si-au clarificat rolul. Creatia se lauda cu rezultatele campaniei media, si se bazeaza pe ele ca sa arate cat de buna a fost creatia…pe de alta parte, avem campanii sub-expuse care se lauda doar cu creatia…
Un rezultat bun al unei campanii vine din combinatia creatie si strategie media, ambele potrivite pentru brieful initial si obiectivele campaniei. Creatia poate imbunatati rezultatele campaniei, caz in care trebuie sa arate cat mai bine care a fost rolul ei, separat de efectul campaniei media.
3. Inca se mai fac site-uri brosura, pentru clienti mari.
Burger King si CP+B, Crispin, Porter + Bogusky, faimosi pentru campanii ca Subservient Chicken, Facebook Sacrifice, si Banner of Doom au lansat primul banner cu “augmented reality” - nici nu ma chinui sa traduc in romana, pentru ca stiti despre ce e vorba - pentru noul “dollar-menu”. Nu stiu daca e chiar primul la nivel international, insa astept alte exemple in comentarii daca aveti.
In asta de acum, mai exact, dupa ce deschizi webcamul si setezi permisiunile, arati bannerului o bancnota si te vezi in pe ecran in fata(practic, in spatele ) produselor pe care le poti cumpara cu bancnota respectiva. O intorci pentru a naviga printre toate optiunile disponibile de banii aia.
Vedeti singuri, mai jos. Pacat ca nu-l vad undeva unde sa poata fi testat live :)) Via @PIA_Romania, iata si link-ul unde poate fi testat live, daca aveti bancnote americane, cu cele romanesti nu merge:) bannerblog.com.au