Intr-una din sedintele de brainstorming in care ne iesisera, ca de fiecare data, cateva idei bune pentru un client, cineva intreba in gluma: “auzi, dar noi de ce nu suntem agentie full-service?” Stiam raspunsul de cand m-am apucat de asta: “Pentru ca in tara asta toata lumea e agentie full-service”. Asa era si-atunci, asa e si-acum.

Unul din motivele pentru care nu ne dezvoltam mai repede, in orice piata/industrie este lipsa specializarii. Rare sunt situatiile in care cineva se concentreaza pe ceva, incercam sa facem cu totii de toate si evident ca mai mult nu ne ies decat ne ies. Nu vorbesc de echipa noastra la STANDOUT aici, la noi e invers pentru ca noi suntem specializati, dar despre asta putin mai incolo.

Nu e usor sa-ti gasesti o specializare. Trebuie sa iei in calcul mai multi factori. O specializare nu este prima idee care-ti vine in minte, nu este o idee pe care o arunca altcineva pe twitter si nu este pur si simplu o zona in care n-a  mai facut nimeni nimic si doar pentru asta trebuie sa te apuci tu.

Ar trebui sa faci un grafic mintal intre abilitatile cele mai bune pe care le ai, pasiunile pe care le-ai dezvoltat, oportunitatile din piata, factori favorizanti sau ne-, efortul necesar si efortul pe care esti dispus sa-l faci. Probabil or mai fi si altii, pentru fiecare situatie in parte, dar astia sunt cei de baza.  Daca iei in calcul macar elementele astea, si gasesti ideea care se potriveste cu cele mai multe dintre ele, ai sansa sa iti creezi cea mai potrivita specializare pentru tine in momentul asta.

Regula asta se aplica si in blogging. Asa cum am spus-o de fiecare data, convingerea mea dupa aproape 6 ani de vandut si derulat campanii pe bloguri si retele sociale, este ca bloggerii ar trebui sa se concentreze si sa se specializeze pe scris, pe “scriitura buna” pentru ca asta le poate aduce castiguri mult mai mari pe termen lung decat sa se concentreze pe tot felul de activitati conexe care le pot aduce castiguri mult mai mici si doar pe termen scurt.

Asta nu inseamna ca propun cuiva sa lase tot ce s-a apucat sa faca si sa revina la scris. Fiecare trebuie sa faca DOAR ceea ce vrea, ceea ce intelege si ceea ce poate. Sper insa ca unii vor intelege ce am scris mai sus si ca vor incerca sa-si gaseasca o specializare mai potrivita. Si blogging-ul in sine poate permite mai multe specializari, si sunt deja multe cazuri de succes bazate pe specializare.

O sa inchei povestindu-va despre specializarea noastra la STANDOUT: Noi nu suntem un simplu intermediar intre clienti si bloggeri, pentru ca asta e o activitate pe care o poate face aproape oricine. Noi ne-am specializat in a propune, vinde si implementa campanii creative, care sa foloseasca la maxim avantajele canalelor social media fata de toate celelalte canale online: engagement si raspandire. Relationship Scanner, BlogJuan, #obiceiurisanatoase, Bloggerii testeaza UPC Fiberpower 120, Becks’perience Train, samd. Astea sunt campaniile care au diferentiat pana acum blogurile si retelele sociale fata de restul canalelor online. Asa au ajuns, in toti acesti ani, blogurile un canal media mainstream pentru internetul romanesc, situatie unica pe intregul continent.

Nu te mai irosi pe zeci de idei deodata. Concenteaza-te pe ceea ce poti face cel mai bine, pe termen lung. Experimenteaza, e normal, insa si aici trebuie sa fii atent: nu te limita la asta, ca sa nu te ineci in experimente.

Daca are cineva nevoie de un sfat in procesul de a-si alege o specializare, sunt aici/pe email/twitter/facebook.

Discutam vineri cu unul de la participantii la actiunea de saptamana trecuta, in care am convins 40 de bloggeri sa #damzapada impreuna pe aleile de la intrarea in Spitalul Municipal, despre oportunitatea unor actiuni similare in perioada urmatoare.

Hai sa facem o lista dubla: pe de o parte, locuri pe care inca nu le-a deszapezit nimeni si care ar avea nevoie (alte spitale, case de batrani, case de copii, etc) si pe de alta parte voluntari dispusi sa dea 2 ore din timpul lor intr-o zi pentru  a face o fapta buna si pentru a da un nou exemplu.

Asa ca va invit sa adaugati atat locuri pe care le stiti si pe langa care ati trecut de curand, eventual daca puteti face poze ar fi ideal.
Pe langa asta, cine vrea sa fie voluntar pentru o astfel de actiune, sa lase un comentariu.

Anul urmator in care o sa avem inzapeziri, o sa stim sa facem harta asta de la inceput.

Ieri, 14 februarie, zi sarbatorita in trecut ca Valentine’s Day, 40 de bloggeri au dat din nou un exemplu societatii civile romane, in incercarea de a-o trezi din amorteala, cate putin, cate putin, cu fiecare ocazie.

A durat doua ore. Doua ore din timpul fiecaruia din noi inmultit cu 40 de oameni este cat ar putea munci unul singur in doua saptamani. In doua ore am curatat toate aleile care duc catre intrarea in Spitalul Municipal/Universitar, plus trotuarul de la strada, pe care am largit accesul si am imprastiat sare.

Vreau sa le multumesc inca o data tuturor participantilor. Sunteti 40 de eroi pe care o sa va vada o tara intreaga ca exemplu, si sper sa apara in continuare si altii. La fel, tin sa multumesc Urban SA pentru sprijinul acordat, de la sfaturi la utilaje si chiar si pentru sarea cu care am dat pe trotuar. Nu in ultimul rand, un mare BRAVO pentru Bancpost, care ne-a tinut in forma pana la final cu ceai fierbinte si dulciuri, si evenimentul n-ar fi fost complet fara superpizza de la  PHD Pizza (al caror client fidel eu eram deja, oricum! - se poate verifica in BD )

Agentiile care ne-au fost alaturi in actiunea asta au fost GMP PR (multumim Matei Psatta si George Toma) si Ad Brain(multumim Auras). Cu totii am #datzapada de la Spitalul Municipal.

Dupa zicea si Liviu Mihaiu azi in emisiunea in care m-a invitat sa povestesc despre asta(astept sa apara podcastul ca sa va dau si link-ul), solidaritatea este cuvantul cheie. Dupa cum il completam eu, e o notiune pe care n-o inveti la facultate, uneori nici acasa.  E o notiune pe care trebuie s-o invatam altfel, altundeva. Poate chiar pe bloguri. Trebuie sa aratam ca functioneaza si ca uite ce lucruri bune poate aduce.

Reiau motivul pentru care am organizat toata aceasta actiune: Avem nevoie de exemple pozitive in tara asta, trebuie sa le cream, sa le raspandim si sa ii ajutam si pe altii sa se puna in practica. Asa se face dintr-o floare primavara.

Mai jos, celelalte articole si poze despre exemplul de ieri.

Pozele din albumul Bancpost pe Facebook

http://valentinbosioc.com/noi-am-fost-sa-damzapada/

http://www.toane.ro/2012/02/14/amdatzapada-la-municipal/

http://www.hoinaru.ro/2012/02/15/am-fost-sa-damzapada/

http://aurasmihai.ro/2012/02/am-dat-zapada/

http://www.alinagorghiu.ro/2012/02/13/sa-dam-zapada/

http://www.bogdanpater.ro/campaigns/am-fost-sa-damzapada

Ce urmeaza? Pentru ca tot timpul urmeaza ceva. Nu, nu o campanie:) Va invit doar sa luati modelul si sa-l aplicati.  E opensource.

APEL MAI ALES CATRE CEI CARE LOCUIESC/POT AJUNGE  IN SECTORUL 6: Unul din partenerii acestei actiuni, Urban SA, e dispus sa va ajute logistic pentru a face acelasi lucru in sectorul 6. Sigur este si acolo cel putin un spital sau o alta institutie unde e nevoie de deszapezire. Va ajut cum pot, particip in calitate de lopatar, trebuie doar sa mai strangeti si pe altii.

Am stabilit ora si locul in care incepem sa #damzapada: Azi, la ora 18,  la Spitalul Municipal Bucuresti(cel de la statia de metrou Eroilor). Deja s-au anuntat   16 20 26  bloggeri participanti, sunt sigur ca vom fi mai multi.

Daca printr-o minune se deszapezeste Spitalul Municipal  pana la ora aia, avem Spitalul Militar si Spitalul CFR prin apropiere.

Asteptam in continuare inscrieri, precum si propuneri de locuri pe care le putem deszapezi in continuare.

Multumesc tuturor pentru implicare si sustinere.

HARTA:

View Larger Map

Au scris pana acum:

Romania libera: Bloggerii dau la lopată azi la 18, la Spitalul Municipal Bucureşti

Adevarul: Bloggerii s-au apucat de deszăpezit, pentru a da un exemplu: “Eu îmi dau zăpada din faţa casei!”

Antena1: Comunitatea online din Capitala se mobilizeaza pentru deszapezirea spitalelor

Update 14 februarie 11.00 AM:

Am stabilit ora si locul in care incepem sa #damzapada: Azi, la ora 18,  la Spitalul Municipal Bucuresti.(cel de la statia de metrou Eroilor)

Am o teorie, ca in țara asta ne lipsesc modelele si exemplele pozitive. Și că un rol pe care ți-l poți asuma este să creezi și să susții astfel de modele. Pentru că așa le poți ajuta să se răspândească.

Nu e primul an cu înzăpezire de când am blog. S-a mai întâmplat și în 2008 și am scris și atunci despre asta: Solutie online impotriva zapezii sau a lipsei comunitatii offline si Nu, ma deranjeaza! Despre spiritul comunitar (episodul 2)

Anul ăsta vă propun o acțiune concretă: să ne strângem câțiva bloggeri cu lopeți în mână (eu am două, una acasă și una în mașină) și să strângem zăpada de undeva. Din jurul unui spital, din jurul unei case de bătrâni, dintr-un loc unde putem avea un impact și ocazie cu care putem da un exemplu. Așadar, toți cei din București, hai să ne mobilizăm!

Scopul? Dincolo de un ajutor într-o situație grea unor oameni care au nevoie, vrem să îi determinăm și pe alții să facă la fel. Cât mai mulți.

În aceeași idee, Hoinaru propune să dăm exemple și de curățenie în fața blogului, pardon, blocului.

Aștept în comentarii atât înscrieri, cât și propuneri de locuri în care putem începe.

PS: Cine vrea să înceapă iar discuția cu statul care nu ne face, să se abțină. Aici discutăm despre cum ne putem implica, cum putem da un exemplu, pentru a mai scoate din inactivitate și pe alții.

UPDATE 14 februarie, 9.50 AM:

Lista bloggerilor inscrisi:

1. Cătălin Teniță, catastif.com

2. Laurențiu Horubet , laurh.ro

3. Cristi China-Birta, chinezu.eu

4. Bogdan Dăscălescu, bogdandascalescu.ro

5. Armin Roșu, fishingtonpost.ro

6. Andrei Cismaru, andreicismaru.ro

7. Dragoș Butuzea, chestiilivresti.blogspot.com

8. Andrei Bogdan, ganduldedimineata.ro

9. Adrian Enache, -

10. Ariel Constantinof, arielu.ro

11. Nina Costea, toane.ro

12. Cătălin Nenciu, travelbadgers.com

13. Auraș Mihai, aurasmihai.ro

14. Alexandru  Ciucă, hoinaru.ro

15. Andrei Pintică, andreipintica.ro

16. Radu Sprânceană, radusiralu.ro

17. Adrian Ciubotaru, adrianciubotaru.ro

18. Mihnea Beldescu, mihneabeldescu.ro

19. Mihai Vînătoru, @meetzah

20. Florin Grozea, floringrozea.com

21. Ioana Grozea, ioanagrozea.ro

22. Valentin Bosioc, valentinbosioc.com

23.  Ionut Ciubotariu, blog.weebo.ro

24. Cezar Vasile, cezarvasile.wordpress.com

25. Bogdan Pater, bogdanpater.ro

26. Marian Ionescu, mariciu.ro

27. Ionut Oprea, clickio.ro

și mai așteptăm înscrieri.

Update 11.00 AM:

Am stabilit ora si locul in care incepem sa #damzapada: Azi, la ora 18,  la Spitalul Municipal Bucuresti.

Imi asum faptul că, de mai bine de trei ani, sunt orb. Nu văd peste 90% din lucrurile pe care le văd oamenii dispuși de natură și societate în jurul meu. Ratez toată frumusețea circului, pentru care alții își irosesc viața întreagă, nu mă cutremură fiorii senzaționalului, șocantului, în care alții găsesc un adevărat medicament la problemele lor.

Am trăit și perioada protestelor în aceeași stare. Ca unui orb, mi-au povestit colegii la serviciu despre magazinele devastate, despre protestele “în curs”, chiar și despre capacitățile de distorsiune ale dioptriilor TV, iar restul pieselor de puzzle le-am cules prin discuții cu participanți direcți, unul din ei chiar jurnalistul protestelor, Vlad Ursulean(un sincer “Trăiască!” jurnalismului independent cu ocazia asta) .

Să nu mint: folosesc și eu din când în când TV-ul, când merg în vizită, că acasă nu am. Îl folosesc pe post de ochelari temporari de vedere de la distanță. Apreciez pauzele publicitare, pentru că îmi permit să fac un zoom out la nivel de industrie a publicității. Mai eșantionez și câte puțin din conținut, pentru a mă menține la curent cu tendințele de formă și fond. Iar ca fundal pentru discuții este excelent, cel mai bun screensaver pe care l-am avut vreodată.

Însă fiind orb prin alegere, nu mai am entuziasmul acelui LIVE scris cu majuscule pe lentila TV. Prefer informația filtrată de ochii altora, de obicei la rece, după ce s-au potolit și evenimentele și reacțiile grăbite, la cald/fierbinte. Prefer să-mi aleg eu filtrele care să-mi extragă esențialul decât să mă străduiesc să fiu atent la tot evenimentul, de la un capăt la altul, sau la discuții interminabile despre el, tot LIVE. LIVE-ul mă scoate din ritm, mmmmă înnnnnnceeeeetiinneeeeeșteeee. Sunt printre cei care și-ar fi dorit ca “”Polițist, Adjectiv” să fi fost scurt-metraj. (ar fi fost genial!)

În industria noastră de online, au trecut peste noi SOPA, PIPA și ACTA. N-am putut fi complet orb față de niciuna din ele, ba chiar am studiat documentele originale cât am putut, pentru că sunt acțiuni care ne pot afecta, direct sau indirect, dar simt nevoia să mă chiorăsc puțin acum și să mă uit printre pleoape, în perioada asta în care se discută discuții. (Moment în care vă invit să ridicați ochii și să vă amintiți ultimele lucruri pe care le-ați citit pe tema asta. Exact. *)

Se liniștesc ușor apele și aici. După rateurile celorlalți, am văzut azi prima declarație corectă a unui om politic român despre ACTA (dacă au fost și altele și le-am ratat eu, ca tot orbul, vă rog să mi le aduceți la cunoștință pe vreo cale): “Ca o părere personală, pot să vă spun că am studiat acest document şi consider că există într-adevăr o ambiguitate a textului care permite suspiciuni privind eventuale abuzuri care pot fi comise de autorităţile statului”. (Răzvan Mustea, Candidatul pentru postul de ministru al Comunicaţiilor, la audierea în comisiile parlamentare, 8 februarie 2012 - via Mediafax.ro)

E un început. Vom vedea ce se întâmplă mai departe și ce putem face fiecare pentru a ne apăra drepturile. Până atunci încerc să închid ochii la proteste fără scop, la lamentări inutile.

Știți teoria aia că orbii își îmbunătățesc celelalte simțuri, ca să compenseze? E adevărată. Miroși mult mai bine, simți bullshitul de la distanță, atât de puternic, încât nu-l poți suporta, auzi și dincolo de cele mai stridente sunete, le auzi și pe cele din spatele lor și preferi să le anulezi uneori pe cele mai stridente (da, uneori sunt și surd). Pipăi mai bine adevărul când ești orb.

Și te poți concentra mult mai bine la a-l înțelege, la a-l folosi și, bineînțeles, la lucrurile importante din viață.

* Cei care au citit ultima oara despre ACTA articolele lui Bogdan Manolea sau le-au citit doar pe acestea sunt scuzați. Cei care nu, vi le recomand.

Felicitari, Romania.

Ai inteles, in sfarsit, ca pentru a ajuta tara asta sa creasca si sa devina un loc mai bun e nevoie de participare sociala. In astfel de momente mi se par cutremuratoare versurile imnului national: “Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte/În care te-adânciră barbarii de tirani!/Acum ori niciodată croiește-ți altă soarte/La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani!”

Am petrecut inceputul lui 2012 departe de televizor si constat ca bine am facut. Am primit informatiile despre proteste prin filtrul prietenilor, colegilor si prin diverse fluxuri ale internetului.

Rezumatul meu: A venit si in Romania Anul Protestatarului. Insa, gandind la rece si fara televizor, politica si scandal, dincolo de toate discutiile generate, de atmosfera care pe unii i-a entuziasmat si pe altii i-a speriat, protestele astea au un rol dublu.

Primul este de supapa de presiune. Toata lumea e nemultumita, iar asta e o ocazie pentru a-si exprima nemultumirile. Fiecare avem nemultumirile noastre. De vreo trei ani, lumea în general nu o duce deloc roz, iar pentru multi nuanțele au început să se îndrepte tot mai mult spre negru. S-a vazut si auzit si in protestele autohtone ca fiecare avea propriul set de nemultumiri. Ori asta a fost o ocazie de a si le manifesta, de a mai scapa de presiunea lor. O defulare.

Al doilea e mult mai important. E un moment de participare. Cei care au iesit in strada au iesit de fapt din letargie si au inteles ca daca vor ca lucrurile sa se schimbe, trebuie sa faca si ei ceva. Nu au inteles si nu stiu inca exact ce, dar stiu ca trebuie sa faca si ei ceva.

Ei bine, eu numesc acel ceva o participare sociala la maximul propriilor abilitati. Eu nu am iesit in strada pentru ca, desi sunt la randul meu nemultumit, nu cred ca imi folosesc in acest mod propriile abilitati la maximum in interesul tarii. Prefer sa reflect pe tema asta si sa provoc discutii sau sa particip la altele deja deschise, pe subiecte concrete care ar putea duce la o solutie. Prefer ca atunci cand gasesc o solutie realista in care cred, sa lupt pentru ea cu toate armele pe care le am la dispozitie, cu toate abilitatile pe care mi le-am dezvoltat, cu tot ceea ce am si cu ajutorul tuturor celor care se pot implica.

Sper ca asta sa fie macar parte din deznodamantul protestelor, sper ca tot mai multi romani sa inteleaga asta si sa inceapa sa se implice in societate la maximul propriilor abilitati. Am si un exemplu, pentru ca fara un exemplu concret ar fi doar o discutie teoretica:

Alin Popescu si Avocatnet.ro propun o actiune care mi se pare esentiala: un recensamant al legislatiei romane, care sa redea coerenta, transparenta si care sa faciliteze accesul la legislatie.  Astea sunt premise excelente pentru o viitoare implicare mai mare a societatii civile in procesul legislativ, lucru pe care ni-l tot dorim insa nu facem nimic pentru asta. Cititi mai jos apelul lui Alin, intrati pe Avocatnet.ro pentru a-l vedea integral,  si implicati-va asa cum stiti cel mai bine: dati mesajul mai departe, puneti bannerele de sustinere, propuneti idei, vorbiti cu toti cei care ar putea adauga acest proiect pe agenda proprie.

Una din marile performante a lui 2012 ar putea fi, dupa alegeri, demararea acestui proiect cu alesii care il vor sustine.

Cu trei luni in urma scriam despre un adevar pe care astazi ne-am hotarat sa il transformam in campanie publica: recensamantul legilor.

In acesta tara sunt prea multe legi. Unele dintre ele se schimba aproape zilnic. Altele se bat cap in cap. Din tot acest haos pierdem cu totii. Hai sa ne implicam si sa cerem schimbarea acestei stari de fapt. Hai sa acordam prioritate simplificarii cadrului legislativ. Sustine proiectul nostru! Hai sa punem pe agenda viitoarelor alegeri prioritatea recensamantului legilor!

De ce am scris acest apel de implicare sociala?

• pentru ca, in 2011, Codul Fiscal a fost modificat de 133 de acte normative (in total, au fost mii de modificari). Adica din doua in doua zile, aproape.(sursa)
• pentru ca, in 30 decembrie 2011, au fost publicate in Monitorul Oficial sute de modificari ale Codului Fiscal, care urmau sa intre in vigoare la 1 ianuarie 2012.
• pentru ca, in 2011, Noul Cod Civil a intrat in vigoare fara sa existe in spatele lui Noul Cod de Procedura Civila. Ca sa nu mai vorbim despre alte legi uitate la intrarea in vigoare a Codului, desi erau necesare.
• pentru ca statul nu pune inca la dispozitia cetatenilor sai, gratuit, legislatia Romaniei.
• pentru ca, anul trecut, au fost publicate in Monitorul Oficial 7293 de acte normative, adica o medie de aproape 20 de acte noi in fiecare zi.
• pentru ca, desi in 2011 au fost depuse in Parlament doua proiecte care vizau retragerea sintagmei “de regula” din articolul din Codul fiscal care impune publicarea in Monitorul Oficial a actelor care modifica Codul Fiscal cu 6 luni inainte de intrarea lor in vigoare, majoritatea parlamentara le-a respins.

Citeste mai mult: http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_27451/Vrei-sa-ajuti-Sustine-si-promoveaza-acum-Recensamantul-legilor.html#ixzz1jn8Z8A8I

Dupa petrecerea despre care sunt sigur ca ati citit pe bloguri, urmeaza selectia pentru Echipa Nationala PUMA de Sporturi Afterhours.

Se cauta clipuri cu abilitati deosebite, creative, care te fac sa iesi in evidenta in randul atletilor after-hours cu care iesi seara. Oricine are asa ceva sau poate sa-l filmeze pana pe 30 iunie poate participa, insa daca te gandesti sa participi ar trebui sa te grabesti, ca sa poti strange voturi si vizualizari si sa te poti califica in finala unde un juriu local format din ambasadorii PUMA: Guess Who, Cristina Chipurici (Pyuric), DJ Optick, OLiX (Partydul KissFM) si Adina Militaru (PUMA Romania) va alege cei 5 membri ai echipei nationale din 25 de finalisti.

Aplicatia in care poti participa si poti vedea ce au inscris altii este pe facebook (atentie, mie imi porneste un clip cu sunet, pregatiti-va castile :))

Si acum, ca v-am zis cel mai important lucru si anume ca toata competitia de fapt abia acum a inceput, sa revenim putin la cele mai interesante lucruri ale petrecerii de joi seara.

BWB: Bowling with bloggers

(Restul…)

1. Pachet de turism extrem: “Fii haituit de cainii vagabonzi din Bucuresti, pe bicicleta”.

Sambata am iesit cu bicicleta si m-au alergat, pe rand, trei haite de caini vagabonzi, la scurta distanta una dupa alta. Nu e prima data cand mi se intampla sa sara la mine cand sunt cu bicicleta. Cele mai delicate situatii au fost cand a trebuit sa ies dintr-o fundatura in care intrasem incercand sa scap de niste caini si cand m-au inconjurat pentru ca aveam bicicleta in mana -facusem o pana- si nu mai puteam face un pas.

Prima reactie, dupa astfel de situatii, este una violenta. Este frustrant sa fii haituit de caini pe strazile unei capitale europene. Toate grupurile internationale de suport care scriu cu lacrimi in ochi despre ‘drama’ cainilor vagabonzi din Bucuresti ar trebui sa foloseasca pachetul turistic din subtitlu. Ma pot oferi ca ghid, am deja experienta.

2. Adaposturile au esuat din lipsa de front comun

Dincolo de toata discutia politica, eutanasierea e totusi o metoda barbara. Suntem in 2011, intr-o lume moderna si avem aspiratii europene. Solutia ideala sunt adaposturile, insa aici toate asociatiile de protectie a animalelor au esuat, pentru ca nu au colaborat pentru a rezolva problema inainte ca un context politic sa aprobe metoda barbara. Nu avem nevoie de ongisti legati cu lanturi de masinile hingherilor, avem nevoie de o solutie rapida mai buna ca eutanasierea inainte ca asta se intample.

Timpul trece si, in lipsa unei solutii mai bune, adica a unui sistem de adaposturi bine pus la punct, eutanasierea da pe hartie cele mai bune cifre. De aceea, iubitorii de animale trebuie sa faca un front comun ACUM si sa gaseasca o solutie MAI BUNA ca eutanasierea.

3. Adoptia de la distanta, IN MASA

De cand am venit in Bucuresti visez sa contribui la rezolvarea problemei cainilor vagabonzi. Si in fiecare zi cand merg pe bicicleta sunt obligat sa ma gandesc la asta. Una din cele mai moderne solutii pe care am vazut-o adoptata chiar si in Romania a fost adoptia la distanta, insa doar intr-un singur loc pe care nici nu-l mai tin minte.

Despre banii publici si prioritatile pe care trebuie sa le aiba primariile e o discutie foarte lunga pe care nu avem timp sa o mai purtam. La cate probleme exista in tara si in capitala asta, unele probabil si mai mari, m-as simti vinovat sa fac presiuni pentru alocarea de fonduri spre rezolvarea acestei probleme, in defavoarea altora(de aia nu m-am bagat eu in politica!). Insa, ca un cetatean activ, sunt dispus sa platesc din buzunarul meu pentru rezolvarea ei.

As adopta de la distanta cel putin o parte din cainii pe care ii intalnesc pe traseele mele cu bicicleta. Iar daca ar exista un sistem centralizat prin care si altii sa faca asta, sunt sigur ca ar face-o. Practic, intr-o societate in care nu exista fonduri pentru rezolvarea tuturor problemelor, cei mai interesati de rezolvarea ei o pot sustine direct si trebuie sa o faca, daca vor rezultate.

Asta trebuie sa facem, toti cei care suntem deranjati de cainii vagabonzi. Iar toate asociatiile care lupta pentru drepturile animalelor trebuie sa faca front comun pentru implementarea unui astfel de sistem, in care contributii individuale de la cei mai interesati pentru rezolvarea problemei sa asigure preluarea cainilor din strada, vaccinarea lor si adapostirea lor in conditii civilizate.

Nu cred ca exista cineva care s-ar opune unui astfel de sistem. Pana acum eutanasierii s-au opus cei inca nemuscati, adaposturile sprijinite de stat au fost respinse de altii pe diferite teme ideologice despre cheltuirea banilor publici samd. Insa un sistem centralizat de adaposturi, sprijinit cu bani privati nu cred ca ar putea avea decat sustinatori. Chiar si printre vaicaritorii pasivi, carora sistemul asta le rezolva problema fara ca ei sa faca nimic.

4. Specificatii

Un sistem centralizat al tuturor adaposturilor, disponibil online, cu modul de ecommerce pentru a prelua toate comenzile de ‘ridicare’ a cainilor de pe strazi, echipe dedicate pentru amplasarea si construirea de adaposturi noi, un sistem de raspandire a ‘recunostintei’ pentru toti cei care participa si o campanie media menita sa atraga toti iubitorii de animale in actiune. Un fel de let’s do(g) it. Bineinteles, cu fundraising si in sectorul comercial si o campanie massmedia semnificativa. E o problema pe care toata lumea vrea sa o rezolve, nu e nevoie decat de un ONG sau de un grup de ONG-uri care sa inceapa muntele asta de munca din spate.

Asadar, cine vrea sa scrie putina istorie?

Fiecare din participantii la Webstock 2010 a venit cu propriile asteptari, care de care mai mari si mai diverse(inclusiv ale mele erau mai mari, insa nu despre eveniment ci despre public). Webstock e una din conferintele mari de la noi, impreuna cu Digital Marketing Forum si RoNewMedia, si beneficiaza de o atentie pe masura din partea industriei si a presei. Asa ca si numarul de participanti a fost mare, mult mai mare decat anult trecut.

Nu am ajuns decat la a doua parte a conferintei, in care am avut si prezentarea mea, despre cum faci campanii pe bloguri si retele sociale (asa cum am zis, as dori sa ingropam sintagma ’social media’ care nu inseamna nimic si e acum pe toate gardurile)

Inainte de prezentare, am avut ocazia sa-l ascult pe Cornel Cojocaru, Executive Director, Communications Division, BCR, un veteran al industriei de comunicare din Romania, si unul din cei mai buni speakeri din cei pe care-i stiu. Felicitari pentru inca o prezentare reusita, dle Cojocaru!

Un punct important al evenimentului mi s-au parut si prezentarile Vodafone, care a folosit Webstock, in calitate de sponsor principal, pentru a-si prezenta pe toate fetele strategia si activitatile de comunicare si marketing pe bloguri si retele sociale. In plus, cred ca tot departamentul lor specializat a fost prezent. Felicitari Vodafone!

Am fost totusi putin surprins de atmosfera din sala si de pe holuri. Multi din cei cu care am stat de vorba se plangeau de plictiseala si de lipsa de interes, insa nu intelegeau ca vina e a lor. Tineti minte articolul in care le atrageam atentia tinerilor studenti care-si injura profesorii ca e vina lor ca nu invata mai mult? La fel si aici, la Webstock. ESTE VINA CELUI INTERESAT. Este vina celui care nu pune intrebari suplimentare, care nu intreaba despre strategia, tactica, ideea, obiectivul din spatele unei actiuni, care nu arata ca vrea sa afle mai mult. E mai util sa afli ceva decat sa te dai destept:)

Iar prezentarea unui speaker e oferta pe care o pune el pe masa. Poti sa te limitezi la ea sau nu. Poti pune intrebari despre orice element din prezentare, pentru a-l intelege mai bine, sau pentru a afla si altele, sau poti chiar sa consideri ca speakerul a ratat complet subiectul si sa-i pui tu 1-2-3-cate intrebari vrei pentru a aduce discutia pe subiect sau pe ce vrei sa afli tu din subiectul seminarului/conferintei. Insa important e sa inveti ceva din asta, si tine doar de tine. Pentru cine n-a citit articolul VINA CELUI INTERESAT, il recomand inca o data.

Multe din interventiile pe care am avut ocazia sa le surprind au fost rautacioase sau deplasate, fara legatura cu activitatea DE A INVATA CEVA LA CONFERINTA ASTA, si sesiunea de intrebari parea ca un birou de nemultumiri la care fiecare om din public care se ridica sa puna intrebare incepea sa faca scandal. Trollii se stiu, nu-i mentionez, ca asta ar fi vrut:)

Cristi Manafu a incercat sa salveze de fiecare data situatia, anuntand ca nemultumirile legate de campanii sa ii fie adresate lui, personal, pe email. Felicitari, Cristi, pentru asta si pentru intregul eveniment! Nu e vina ta ca participantii sunt asa cum sunt, insa poate ar trebui sa facem si o conferinta despre “CUM SA PARTICIPI LA O CONFERINTA CA SA INVETI CU ADEVARAT CEVA UTIL”. Promit ca tin prezentare sau workshop la o astfel de conferinta:)

Nu mai considerati conferintele ca un loc in care ar trebui sa va introduca speakerii un stick USB direct intre emisfere cu lucruri de invatat/de aplicat cu care sa “faceti succes” a doua zi. E nevoie de putina munca pentru a invata ceva la o conferinta, iar daca nu esti dispus sa o faci, nu te mai plange ca n-ai invatat nimic!

Pentru cine vrea sa recapituleze subiectele ieri, colegul meu Titus a scris ieri live pe blog de la Webstock 2010.