 | |  |
|
June 27th, 2011
Cei care mă ştiu cunosc acest aspect al lucrului cu social media pe care-l propovăduiesc: nu poţi vorbi despre un produs în social media fără să-l cunoşti pe dinafară. Și pentru asta trebuie să-l testezi. Pe pielea ta
Ei bine, după sutele de produse pe care le-am tot testat pe tăcute până acum, m-am gândit zilele trecute că poate nu ar fi rău să le fac publice, de-acum înainte. Da, sunt produse pentru care lucrăm la STANDOUT, dar ştiţi că nici noi nici bloggerii cu care lucrăm nu ne schimbăm ideile pentru bani, aşa că
aceste review-uri vor fi cât se poate de sincere, în ce mă priveşte.
Cu atât mai mult vreau să încep să vă povestesc despre produsele pe care le testăm cu cât, de data asta, testul chiar a fost un succes nebănuit. Să vă explic de ce: foloseam un antiperspirant obisnuit, care rezista, în principiu, la provocările zilei, şi a fost rezultatul unei căutări îndelungi, mai ales pentru perioada de vară. Însă, odată cu efectul antiperspirant maxim, producea mici senzaţii de iritare pe care le consideram consecinţele unui program lung şi le tratam cu programul zilnic de apă şi gel de duş.
De cam o săptămână, au dispărut complet, ceea ce m-a făcut să nu-mi pară rău ca am încercat. Știam de pătrimea de cremă hidratantă a produselor Dove de mult timp, şi chiar mă ofticam anul trecut că nu există şi o variantă pentru bărbaţi. Ei bine, acum există.
În plus, efectul antiperspirant e acelaşi, iar dacă aveţi chef de “product literature” e datorat inovaţiei inclusă în gelurile de duş Dove Men+Care (aprobate de medicii dermatologi) şi care constă în micro capsule emoliente de Petrolleum Jelly ce se activează în contact cu pielea.
Produsele mai au şi alte caracteristici şi beneficii despre care eu vă pot vorbi la nesfârşit însă cel mai bine tot pe pielea voastră le testaţi ca să le înţelegeţi pe deplin: Produsele Dove Men+Care.
Îl vor încerca şi alţi bloggeri, în perioada următoare, şi veţi putea urmări şi rezultatele pe pielea fiecăruia din ei.
May 17th, 2011
Campania LGcinema, aflata deja la a treia editie, e una din cele mai interesante din blogosfera. Conceptul unei avanpremiere dedicate bloggerilor combinata cu un mecanism prin care acestia isi arata participarea si inainte de eveniment este unul din cele cateva campanii care merita sa intre intr-un top al campaniilor pe bloguri de pana acum.
Si ca veni vorba, ce-ar fi sa facem topul asta, care ar fi un top al campaniilor pe bloguri de pana acum si de ce? Concurs-fulger!
Astept propunerile voastre in comentarii pana diseara, cine da cel mai interesant comentariu castiga 2 invitatii la Piratii din Caraibe, intr-o sala plina de bloggeri. Si o sa dezvoltam topul asta intr-un articol pe blogul STANDOUT.
Edit: premiul a mers la Ciops aka Andrei Diaconu pentru raspunsul: “Redescopera Romania (a doua versiune) mi s-a parut una dintre cele mai reusite campanii locale prin felul in care au imbinat un obiectiv misto cu un reach mare.”
May 16th, 2011
Dupa petrecerea despre care sunt sigur ca ati citit pe bloguri, urmeaza selectia pentru Echipa Nationala PUMA de Sporturi Afterhours.

Se cauta clipuri cu abilitati deosebite, creative, care te fac sa iesi in evidenta in randul atletilor after-hours cu care iesi seara. Oricine are asa ceva sau poate sa-l filmeze pana pe 30 iunie poate participa, insa daca te gandesti sa participi ar trebui sa te grabesti, ca sa poti strange voturi si vizualizari si sa te poti califica in finala unde un juriu local format din ambasadorii PUMA: Guess Who, Cristina Chipurici (Pyuric), DJ Optick, OLiX (Partydul KissFM) si Adina Militaru (PUMA Romania) va alege cei 5 membri ai echipei nationale din 25 de finalisti.
Aplicatia in care poti participa si poti vedea ce au inscris altii este pe facebook (atentie, mie imi porneste un clip cu sunet, pregatiti-va castile :))
Si acum, ca v-am zis cel mai important lucru si anume ca toata competitia de fapt abia acum a inceput, sa revenim putin la cele mai interesante lucruri ale petrecerii de joi seara.
BWB: Bowling with bloggers
(Restul…)
April 11th, 2011
De cand cu retelele sociale si cu canalele de libera exprimare online, exista doua cercuri de prieteni, sa le numim BFF si RFF. Ele se suprapun partial, insa doar partial.
BFF vine de la expresia copiilor americani Best Friends Forever, si ar putea defini cercul de prieteni foarte buni, chiar pe viata.
RFF se refera la prietenii de pe blog si din retelele sociale, asa-zisele ‘weak ties’: Readers, Friends/Fans and Followers.
E util sa faci distinctia asta.
Si poate intr-o dimineata la cafea, e utila o reflectie la distinctia asta si din perspectiva unui brand, care are tot BFF si RFF, doar ca aici friends -> fans.
February 14th, 2011
Anul asta a inceput cu entuziasm, lucru care, in sine, nu poate decat sa ne bucure. Insa prea mult entuziasm strica, mai ales cand risti sa fii luat de val si sa nu mai vezi imaginea de ansamblu.
Saptamana trecuta cea mai mare platforma globala de social networking a anuntat o serie de schimbari obligatorii pentru paginile comerciale create acolo. Dincolo de efectele punctuale ale acestor modificari, despre care s-a tot discutat, faptul ca Facebook dicteaza si schimba unilateral modul in care functioneaza prezenta sociala a companiilor trebuie sa ne aduca aminte ca ecosistemul social media nu este alcatuit doar din Facebook, la fel cum nu e alcatuit doar din platforme globale.
Avem trei tipuri de platforme care pot folosite in activitati de marketing online care vor sa incorporeze social media: platforme proprii, in care controlul poate fi absolut, platforme locale, mult mai flexibile pentru implementarea de proiecte speciale si pentru construirea unei prezente dupa principii comune, si platforme globale, care tind sa standardizeze formele de prezentare dupa propriile lor ratiuni, care isi impun si isi urmatesc propriile limitari, samd. Facebook e doar un canal din cea de-a treia categorie. Youtube e altul.
La modul ideal, canalele care iti limiteaza activitatea, canalele asupra carora nu ai un control asupra formei asa cum o ai pe o platforma proprie, trebuie sa functioneze si ca palnii pentru restul activitatii tale online. Poti sa le folosesti pentru a genera trafic, pentru a atrage actiuni pe alte canale online la fel cum le poti folosi pentru a genera implicare si raspandire pe platforma propriu-zisa.
E important ca oricand decizi sa folosesti social media in activitati de marketing online sa ai o privire de ansamblu, care sa iti permita sa iti creezi o strategie, si sa poti alege, in cadrul ei, cele mai potrivite canale pentru activitatile respective. De aici si pana la “hai sa facem o pagina de facebook” e un drum lung.
September 30th, 2010
Cand am scris zilele trecute ca audienta are rolul de a face o conferinta interesanta, unii, obisnuiti mai mult cu rolul de participant in audienta decat la pupitru, mi-au reprosat ca nu am dreptate, cu diverse argumente, usor asemanatoare cu sindromul paternalist al poporului roman post-decembrist (”sa ni se dea”).
Ei bine, The New Yorker si Malcolm Gladwell au demonstrat inca o data cat de important e rolul intrebarilor intr-o discutie. Putem considera articolul scris de Gladwell despre Twitter ca propria lui prezentare, la o conferinta globala (chiar daca lucreaza la o publicatie intitulata The New Yorker), iar chat-ul de aseara pe care il puteti regasi aici intr-o forma bruta si mai jos editat de mine a fost sesiunea de intrebari si raspunsuri.
Ok, asemanarea nu poate merge mai departe, pentru ca el a scris articolul cu cateva zile inainte, cititorii au avut timp sa-l parcurga de mai multe ori, si sesiunea de intrebari a durat o ora, ceea ce-ar fi de-a dreptul barbar la o conferinta locala.
Esenta articolului lui MG despre Twitter si social media, pentru cine n-a avut timp sau chef, este ca retelele sociale sunt bazate in principal pe relatii slabe, si au o structura descentralizata, ceea ce nu le permite sa creeze revolutii pe cont propriu, pentru ca revolutiile au nevoie de relatii stranse si de un sistem centralizat bine pus la punct. Si autorul explica fiecare caz de “Twitter Revolution” inclusiv cel din Republica Moldova pentru a arata ca desi canalul asta a fost folosit pentru o legatura cu exteriorul(slaba si aia, pentru cine a urmarit evenimentele), Twitter nu a avut un rol decisiv in revolutia propriu-zisa (daca ii putem zice si revolutie protestului #pman).
Ei bine, pe baza acestui articol a inceput discutia de o ora, pe care o puteti urmari in mult mai putin timp integral aici, si din care va extrag mai jos cele mai interesante idei:
1. Malcolm Gladwell nu are cont de Twitter, cele care exista nu sunt create de el, autorul zice ca nu are timp si pentru asta, si scrie deja suficient prin alte locuri. Unii insa au ignorat raspunsul si au repetat intrebarea sub alte forme: “Why don’t you tweet more often?”:)
Malcolm Gladwell:
Life is too short. No, seriously, everyone has to determine what the best use of their time and energy is. I have many friends, who I respect, who tweet. I don’t, because I worry that the time I devoted to tweeting would take time away from things with more impact and permanence.
Malcolm Gladwell:
I have nothing against Twitter. And I’d use it if I had more time. . . Here’s the deeper issue for someone like me or, for that matter, anyone contemplating using tools like Twitter. What is it you want to accomplish? Do you want a broad audience? Or a deep audience? In other words, would you rather do the best possible job engaging with a small but focused audience. Or would you rather spend your marginal hour reaching a large audience on a superficial level? There are lot of situations where the latter is a reasonable choice–like if I’m selling something, or announcing an event, or sharing a small but crucial bit of information. But I’m interested in exploring ideas in depth with the (small) group of people willing to geek-out with me. That makes strategy A a better choice.
2. Fanii Twitter vor reprosa imediat, condescendent: Pai ce parere poate avea cineva care nu foloseste Twitter? Pleaca ma de-aici... Total gresit. Un ganditor liber ca Gladwell poate avea pareri mai pertinente despre Twitter decat un heavy-user fascinat de “social media” si care iti umple capul haotic cu informatii despre facilitatile Twitter fara sa inteleaga lucrurile importante in munca, viata si-n lume. Si daca cititi in continuare, o sa va convingeti.
Q:Do you think Twitter is good for ANYthing?
(Restul…)
September 28th, 2010
Pentru cine nu stie cine e Malcolm Gladwell, RU-SI-NI-CA! si fuga pe Wikipedia.
Pentru cei care stiu cine e, wink si un anunt important: MG va discuta live despre Twitter, maine, 29 septembrie, pe site-ul The New Yorker, la ora 22, ora Bucurestiului (multumesc celor care m-au ajutat pe Twitter, eu uitasem ca timeanddate.com are si functie de convertit o ora intr-alta de pe alt fus orar), pe baza articolului pe care l-a scris ieri despre asta.
Cred ca va fi o discutie de urmarit, si mai mult, e una la care puteti participa, asa ca va invit sa cititi articolul lui MG, sa va aduceti aminte despre teoriile din cartile lui, si sa participati la discutia de maine seara. Ne vedem citim acolo
Puteti vizita de pe acum pagina din The New Yorker unde va avea loc discutia ca sa va convingeti si ca sa va setati un reminder.
Asadar, Small change. Why the revolution will not be tweeted - by Malcolm Gladwell.
August 26th, 2010
Marius are dreptate, nu e suficient sa apesi un Like la un articol pentru a interactiona cu un autor de blog. Daca vrei sa nu devii superficial si sa nu-ti transformi toate comentariile in like-uri, ia in calcul si urmatoarea schema de punctare deocamdata doar teoretica:)
- Am comentat relevant la tine pe blog - 10 puncte
- Am lasat un trackback continuand povestea la mine pe blog - 20 puncte
- Am dat un like - 1 punct
- Am dat link-ul pe Facebook cu o recomandare: 5 puncte
- Am dat link-ul pe Twitter cu o recomandare - 5 puncte
- Am dat un RT - 1 punct
Cum ar fi totusi sa existe un astfel de sistem de punctare, iar cei mai activi cititori sa fie recompensati? Ati vrea?:)
March 11th, 2010
Nu ma uit la televizor, insa buzz-ul generat de campania Vodafone la inceputul anului m-a facut sa o urmaresc. Am vazut spoturile online, am vazut machete de presa, bannere outdoor, si mini-campaniile care au completat-o pe internet.
Este una din cele mai puternice campanii, atat la nivel de expunere, cat si la nivel de continut. A avut o serie de ingrediente care au ajutat-o sa creeze si un val de buzz online.
In plus, e o campanie care s-a asociat cu internetul si cu ultimele tendinte in folosirea lui de catre tanara generatie: folosirea retelelor sociale, dintre care facebook este cea mai ‘cool’.
Si nu in ultimul rand, a vorbit pe limba noii generatii mai mult decat altele, careia i-a creat o serie de meme-uri, pe care le regasiti acum pe strada si pe internet: “Maxim, am zis!”, “No! Meriti!”, “Respira-mi putin in telefon”, iar ultimul dintre ele e “ne imprietenim si pe facebook…”
La sfarsitul lui februarie s-a intamplat si un lucru extraordinar in campania asta: a generat un val semnificativ de buzz online, care a ajuns in atentia celor mai multi dintre noi abia zilele trecute.
Dupa cum puteti citi in analiza STANDOUT, totul a pornit de la cativa elevi de liceu care au adaptat scenariul clipului cu Cerebel la profa de mate. Pe 22 februarie povestea a explodat pe blogurile elevilor de liceu, aparand pe nu mai putin de 34 ori. In aceeasi zi, au aparut si adaptarile adaptarii, cu profu de fizica, profa de fizica, iar de a doua zi variantele cu toate celelalte personaje.
Toate acestea confirma ca o mentiune sau o preluare in social media nu conteaza decat daca:
- e preluata de un blog cu audienta
- face parte dintr-o tendinta mai ampla care merita analizata
- ajunge pe primele locuri in pagina de cautare dupa numele brandului
In cazul de fata, a fost o tendinta naturala, pe care am analizat-o aici.
Vodafone e un brand care nu are neaparata nevoie de un plus de notorietate, ci de o prezenta cat mai indelungata in mintea persoanelor din grupul-tinta, si de o relatie cat mai buna cu acestia, creata prin ceea ce nu putem traduce in romana: engagement. Iar efectul viral al acestui campanii arata ca un spot tv poate fi util, insa nu e suficient pentru a genera engagement, e nevoie si de internet, in care acesta sa se desfasoare, in mod natural, ca acum, sau cu un ajutor din partea campaniei, printr-o componenta dedicata de online.
Naumovici o sa zica: “ati vazut? v-am zis eu ca pe internet e gratis.” Ei bine, nu e. Doar o campanie ampla ca Vodafone, despre care s-a vorbit oricum peste tot in ultima vreme, si care a folosit ingredientele de mai sus, printre altele, are sansa, si nu certitudinea, de a genera un astfel de efect.
Pentru a crea un efect similar in cadrul altor campanii, in lipsa ingredientelor de mai sus, e nevoie de componente dedicate ale campaniei pentru zona de social media. Si chiar si impreuna cu ingredientele respective, o componenta de social media poate oferi suport pentru maximizarea efectului viral.
PS: Pe aceeasi tema a scris si raduleasca.ro(colega de industrie la departamentul de online media al McCann)
February 25th, 2010
Limba noastra, desi e o comoara pentru cine o stapaneste, are dezavantajul si in acelasi timp oportunitatea ca nu cuprinde toate cuvintele posibile. Si unde apar cel mai repede cuvinte noi in alta parte decat in domeniul tehnologiei, si, in cazul de fata al internetului.
Insusi internetul a fost un termen nou, adoptat ca substantiv comun dupa ce nu l-am mai scris cu majuscula.
Insa ce facem cu “social media”, cum ii zicem in asa fel incat sa evitam confuzia si apropierea de zona sociala, care are o cu totul alta semnificatie, chiar daca se intersecteaza cateodata si cele doua (avem campanii sociale in ’social media’).
“Media sociale”, formula aleasa de refresh.ro, care a suferit, mai nou, o reimprospatare de aspect (”un refresh de design”, vedeti cat de departe suntem?) mi se pare un pic fortat, pe de o parte, iar pe de alta, nu rezolva problema. In limba romana, social inseamna fie un atribut al unui lucru care tine de un grup, sau este realizat in comun, fie desemneaza o componenta altruista,de ajutare a unei persoane sau a unui grup de persoane (caz social, campanie sociala, etc).
Mai mult, cred ca noi, cei din industrie, suntem responsabili pentru raspandirea tuturor englezismelor si barbarismelor pe care le dezvoltam intre noi si apoi ne chinuim sa le explicam celor care nu s-au lovit de ele pana atunci. Ar trebui sa le tinem putin sub control.
Next Page » |
|
 | |  |
|
|
|