post 100 de idei pentru orasul tau, incepand cu Bucuresti

July 18th, 2013

Insemnare despre: romania perfectibila,social media — clickio @ 9:55 am

A trai in Romania are avantaje si dezavantaje, despre avantaje am mai scris pe blogul asta in mai multe randuri, in mare pentru ca in orice directie privesti, metaforic vorbind, vezi doar teren arabil si poti vedea cum se construieste incet totul aproape de la zero, ba chiar poti pune umarul la asta, nu doar metaforic, ci de-a dreptul practic.

Cu totii avem cel putin o idee care ne-ar ajuta sa traim mai bine acolo unde suntem, fara sa trebuiasca sa ne mutam la sute sau mii de kilometri sau sa ne construim un zid de zece metri in jurul nostru. Multi dintre noi le si exprima, in public, la bere, pe blog, pe retelele sociale, etc. Insa e ca si cum noi am vorbi intre noi iar autoritatile si alti factori de decizie si de punere in practica ar trai in alta lume, complet separata.

De aceea din cand in cand mai e nevoie nu neaparat de o noua revolutie, ci de cate o initiativa care sa le arate autoritatilor ca traim si gandim, si ca le putem face si noi viata mai usoara cu cateva idei, care, daca ar ajunge acolo unde trebuie, adica intr-o etapa avansata de implementare, ne-ar face-o mai usoara si noua.

Sa trecem la treaba, atunci, nu? Hai sa adunam si sa votam o lista de 100 de idei care ar putea face orasul in care locuim putin mai bun. Sa le votam pe cele mai bune dintre ele si sa le transformam intr-un material online pe care sa-l poata consulta toti cei care vor sau ar trebui sa vrea sa faca orasul nostru unul mai bun: autoritati, ONG-uri, voluntari. Recunosc, primul oras la care ma gandesc e Bucurestiul, insa oricine ar putea face lucrul asta pentru orice alt oras.

Trebuie doar sa gandim constructiv, sa gasim idei care pot avea impact mare cu costuri mici, sau care se pot sustine singure. Am sa incep eu cu cateva exemple pe care le am in minte si va invit sa faceti acelasi lucru. Cred ca o astfel de initiativa ar fi o mare ocazie cu care putem arata cat de active pot fi in Romania blogurile si retelele sociale, si ca pot avea rezultate exemplare in slujba unei cauze potrivite.

Nu vreau sa asociem initiativa asta cu vreun partid, program sau om politic. Noi suntem societatea civila in tara asta, e initiativa noastra, la fel cum au mai fost #rupemcartela, #damzapada si altele. Vreau doar sa atragem public atentia asupra unor solutii, ca de probleme “neam saturat”. Vreau sa le aducem apoi, oficial, la cunostinta tuturor celor care pot face ceva, de la autoritati la ONG-uri, si sa le dam, pe tava, o suta de lucruri pe care le-ar putea face pentru a imbunatati orasul fara costuri imense. Bineinteles, m-as bucura maxim ca o mare parte din ideile astea sa fie aplicate pana la urmatoarele alegeri si oricine le aplica va avea sustinerea noastra, a celor care le-am exprimat public.

Cred ca merita sa incercam, macar o data, sa nu ne aruncam ideile “in eter” sau, in cazul de fata, “direct in arhiva Google” ci sa le expunem intr-un cadru organizat catre factorii de decizie care le pot pune in aplicare. Am ales 100 pentru ca e o cifra rotunda, suficient de mare pentru a putea da oricaruia din cei vizati macar cateva idei pe care sa le puna in practica pentru noi.

Oricine vrea sa sustina initiativa asta, personal sau comercial, este binevenit(a). Daca scrii ideea sau ideile tale pe blog, lasa un trackback. Daca scrii pe retelele sociale, foloseste hashtag-ul #100idei (ca tot a lansat si facebook hashtag-uri, merita ca prima campanie prin hashtag-uri pe facebook din Romania sa fie una necomerciala, a societatii civile)

Si pentru ca trebuie sa incepem de undeva, iata ideile mele cu care deschid lista:

1. Crearea unui sistem prin care sa pot plati unui adapost de caini preluarea si gazduirea cainilor vagabonzi de pe strada mea pentru tot restul vietii lor. COST = ZERO. Impact: liniste publica ziua si noaptea, reducerea agresiunilor, biciclism mai sigur in oras.

Am mai scris pe tema asta, mie nu-mi plac solutiile barbare, dar e o reactie normala sa te deranjeze(permiteti-mi eufemismul, va rog) urletele nocturne si cainii agresivi. Cred ca o varianta viabila ar fi asta. Nu m-ar deranja sa platesc cativa lei pe luna pentru a-mi asigura linistea, si cred ca in tot cartierul se vor mai gasi cativa care sa gandeasca la fel. Nu trebuie sa plateasca toata lumea, nu ma astept sa devenim peste noapte o societate complet responsabila (chiar daca, in situatia fictiva in care ar plati toti ar costa probabil 1 leu/luna, fata de cat ar costa daca platim doar cateva zeci/sute in tot cartierul). Varianta asta ar reduce drastic si inmultirea lor exploziva.

Voi aplauda primul ONG care demonstreaza practic ca poate face lucrul asta, pe strada mea, la un cost rezonabil.

2. Borduri cu rampe la urmatoarele re-bordurizari. Cost = zero (inclus in lucrarile de schimbare a bordurilor, sau sponsorizat in alte variante)

As vrea ca urmatoarele borduri pe care le schimba primariile sa aiba si elemente tip rampa, pentru biciclisti, invalizi in carucioare si alte persoane care folosesc diverse elemente de transport cu roti. Sau, daca e posibil, unul din ONG-urile cu activitate in domeniul asta, sau chiar una din companiile de outdoor, care cocheteaza cu ideea de “mobilier urban” sa implementeze un program tip “rampe in Bucuresti”. Nu m-ar deranja sa fie sponsorizate de cate o companie, desi trebuie gasite variante in care “calcatul in picioare’ sa nu le afecteze imaginea, dar asta e deja problema celor care iau ideea si o duc mai departe.

3. O sa para jenant, insa as dori un xerox in toate bibliotecile publice. Cost = zero… sau chiar cu minus, adica nu e un cost, e un venit…

In ultimele doua saptamani am facut turul bibliotecilor publice din Bucuresti. La Biblioteca Nationala, cladirea noua de vizavi de Camera de Comert, am fost socat sa aflu ca nu exista un xerox, si “accesul public la informatie” se poate face doar in salile de lectura. Dealtfel, Biblioteca Nationala in sine e un loc de lectura fantastic, linistit, racoros si comod, iar accesul e liber, in baza permisului pe care ti-l poti face pe loc. Insa cand am intrebat de xerox, am fost invitat sa scriu la rubrica “sugestii si reclamatii” pe un formular. Dar e genul de problema pe care il putem rezolva mai usor asa, cred.

Asa ca orice companie care vrea sa doneze un xerox bibliotecilor publice, din Bucuresti sau din alte orase, are toata sustinerea mea. Sau orice factor de decizie care creeaza cumva printr-un parteneriat posibilitatea de a aduce un xerox in bibliotecile publice, cred ca s-ar putea sustine, cum se sustin toate print-shop-urile din cartierele studentesti. Cred ca pot fi gasite solutii care sa nu violeze legea dreptului de autor.

Buun. Mai avem nevoie de 97, sau poate chiar 100, pentru ca poate nici aceste trei idei ale mele nu-s cele mai bune/cele mai mari/cele mai usor realizabile. Daca gasim altele care raspund mai bine la toate aceste criterii, n-am nicio problema sa le inlocuim in materialul final. Insa trebuie sa incepem de undeva si trebuie sa avem niste exemple initiale.

Putem noi ca oameni cu blog, conturi in social media, sa ne facem ideile auzite, nu doar intre noi, ci si catre cei care pot face ceva? Hai sa vedem, sa strangem intai materia prima.

 



post Fa-ti o favoare si sustine o cauza #varaasta!

July 4th, 2012

Insemnare despre: blogging,romania perfectibila,social,social media — clickio @ 10:19 am

Sa faci un bine e terapie curata (tineti minte cand am #datzapada la Municipal asta iarna?).

Mai ales daca iti exploatezi si antrenezi abilitatile in felul asta. Asa ca va provoc, in vara asta, sa va alegeti o cauza si sa o sustineti. Ajutati pe cineva. Ajutati mai multi oameni. Indiferent cine sunt. Persoane defavorizate, persoane care au nevoie de ajutor, persoane care au avut mai putin noroc decat ai avut tu, cel care citesti acum randurile astea pe un ecran de PC sau laptop pe care altii nu si-l permit, sau pe un smartphone pe care altii nici nu l-au tinut vreodata in mana.

Nu esti niciodata singurul care face asta. Exista deja ONG-uri cu experienta, renume si o intreaga serie de activitati derulate pana acum. Pe unele le poti ajuta sa obtina finantare, altele iti dau ocazia sa te implici direct, ca voluntar. Exista si voluntari sau grupuri de voluntari care actioneaza independent, si pe care ii poti descoperi pe bloguri de voluntariat sau pe retelele sociale. Sau, daca crezi ca tu poti face un proiect mai bine decat toti cei de mai devreme, fa-l si arata-ne asta. Eventual, da-mi un semn si ma implic si eu, asa cum fac in toate cauzele in care cred ca pot face ceva si merita.

In Bucuresti exista chiar un ONG, care a creat o platforma, De bunăvoie pentru București pe care poti gasi un proiect care ti se potriveste si poti aplica pentru a face voluntariat timp de 3 luni in cadrul ong-ului/proiectului care ti se pare cel mai potrivit pentru abilitatile tale.

Daca iti plac cainii, sustine ONG-urile care creeaza si administreaza adaposturi pentru ei, strangandu-i de pe strazi. Exemplu: Asociatia Robi insa sunt convins ca sunt FOARTE multe altele.

Daca iti plac copiii, sustine ONG-urile care ajuta copiii cu mai putin noroc. De exemplu, UNICEF deruleaza acum o campanie, Copiii invizibili, Un alt lucru interesant pe care l-am aflat cu ocazia asta de la ei e ca au gasit o formula pentru a atrage donatii recurente, lunare, de la cei care isi permit. Daca esti printre ei, poti afla mai multe aici. Daca nu-ti permiti, macar foloseste-ti abilitatile pentru a duce mesajul asta la urechile celor care isi permit.

Cine sunt copiii invizibili?

E vorba de copii care nu pot merge la doctor și la scoală, copii care sunt abuzați, cei care nu au acte de identitate, sunt copii care au la rândul lor copii.
În prezent, in Romania sunt peste 70.000 de copii care trăiesc în grija statului.
Locul copiilor este în familie, dar 1 din 10 copii este în pericol de a fi părăsit.

Bineinteles, sunt mult mai multe cauze si mult mai multe ONG-uri. De exemplu, despre un ONG care are o abordare diferita in problema abandonului gasiti detalii la Simona Tache, ca tot mi l-am amintit cu ocazia asta :) Iar cine vrea sa ajute un caz punctual poate sa-l contacteze pe Groparu.

Si as vrea sa fac o lista de bloggeri care s-au implicat pana acum in cauze, sa ii dam ca exemplu pentru toti ceilalti, asa ca va rog sa-mi completati amintirile si mini-cercetarea in comentarii.

Daca aveti si sugestii de alte ONG-uri care merita mai multa expunere, va astept tot in comentarii.

post Revin ca blogger: Dove Men+Care:)

June 27th, 2011

Insemnare despre: social media — clickio @ 2:50 pm

Cei care mă ştiu cunosc acest aspect al lucrului cu social media pe care-l propovăduiesc: nu poţi vorbi despre un produs în social media fără să-l cunoşti pe dinafară. Și pentru asta trebuie să-l testezi. Pe pielea ta :)

Ei bine, după sutele de produse pe care le-am tot testat pe tăcute până acum, m-am gândit zilele trecute că poate nu ar fi rău să le fac publice, de-acum înainte. Da, sunt produse pentru care lucrăm la STANDOUT, dar ştiţi că nici noi nici bloggerii cu care lucrăm nu ne schimbăm ideile pentru bani, aşa că
aceste review-uri vor fi cât se poate de sincere, în ce mă priveşte.

Cu atât mai mult vreau să încep să vă povestesc despre produsele pe care le testăm cu cât, de data asta, testul chiar a fost un succes nebănuit. Să vă explic de ce: foloseam un antiperspirant obisnuit, care rezista, în principiu, la provocările zilei,  şi a fost rezultatul unei căutări îndelungi, mai ales pentru perioada de vară. Însă, odată cu efectul antiperspirant maxim, producea mici senzaţii de iritare pe care le consideram consecinţele unui program lung şi le tratam cu programul zilnic de apă şi gel de duş.

De cam o săptămână, au dispărut complet, ceea ce m-a făcut să nu-mi pară rău ca am încercat. Știam de pătrimea de cremă hidratantă a produselor Dove de mult timp, şi chiar mă ofticam anul trecut că nu există şi o variantă pentru bărbaţi. Ei bine, acum există.

În plus, efectul antiperspirant e acelaşi, iar dacă aveţi chef de “product literature” e datorat inovaţiei inclusă în gelurile de duş Dove Men+Care (aprobate de medicii dermatologi) şi care constă în micro capsule emoliente de Petrolleum Jelly ce se activează în contact cu pielea.

Produsele mai au şi alte caracteristici şi beneficii despre care eu vă pot vorbi la nesfârşit însă cel mai bine tot pe pielea voastră le testaţi ca să le înţelegeţi pe deplin: Produsele Dove Men+Care.

Îl vor încerca şi alţi bloggeri, în perioada următoare, şi veţi putea urmări şi rezultatele pe pielea fiecăruia din ei.

post Concurs-fulger: topul campaniilor pe bloguri + 2 invitatii la Piratii din Caraibe!

May 17th, 2011

Insemnare despre: advertising,social media — clickio @ 12:29 pm

Campania LGcinema, aflata deja la a treia editie, e una din cele mai interesante din blogosfera. Conceptul unei avanpremiere dedicate bloggerilor combinata cu un mecanism prin care acestia isi arata participarea si inainte de eveniment este unul din cele cateva campanii care merita sa intre intr-un top al campaniilor pe bloguri de pana acum.

Si ca veni vorba, ce-ar fi sa facem topul asta, care ar fi un top al campaniilor pe bloguri de pana acum si de ce? Concurs-fulger!

Astept propunerile voastre in comentarii pana diseara, cine da cel mai interesant comentariu castiga 2 invitatii la Piratii din Caraibe, intr-o sala plina de bloggeri. Si o sa dezvoltam topul asta intr-un articol pe blogul STANDOUT.

Edit: premiul a mers la Ciops aka Andrei Diaconu pentru raspunsul: “Redescopera Romania (a doua versiune) mi s-a parut una dintre cele mai reusite campanii locale prin felul in care au imbinat un obiectiv misto cu un reach mare.”

post Calling all after hours athletes!

May 16th, 2011

Insemnare despre: amuzante,romania perfectibila,social media — clickio @ 7:36 am

Dupa petrecerea despre care sunt sigur ca ati citit pe bloguri, urmeaza selectia pentru Echipa Nationala PUMA de Sporturi Afterhours.

Puma Social: After hours athletes' party

Se cauta clipuri cu abilitati deosebite, creative, care te fac sa iesi in evidenta in randul atletilor after-hours cu care iesi seara. Oricine are asa ceva sau poate sa-l filmeze pana pe 30 iunie poate participa, insa daca te gandesti sa participi ar trebui sa te grabesti, ca sa poti strange voturi si vizualizari si sa te poti califica in finala unde un juriu local format din ambasadorii PUMA: Guess Who, Cristina Chipurici (Pyuric), DJ Optick, OLiX (Partydul KissFM) si Adina Militaru (PUMA Romania) va alege cei 5 membri ai echipei nationale din 25 de finalisti.

Aplicatia in care poti participa si poti vedea ce au inscris altii este pe facebook (atentie, mie imi porneste un clip cu sunet, pregatiti-va castile :) )

Si acum, ca v-am zis cel mai important lucru si anume ca toata competitia de fapt abia acum a inceput, sa revenim putin la cele mai interesante lucruri ale petrecerii de joi seara.

BWB: Bowling with bloggers

(Restul…)

post BFF & RFF

April 11th, 2011

Insemnare despre: social media — clickio @ 8:27 am

De cand cu retelele sociale si cu canalele de libera exprimare online, exista doua cercuri de prieteni, sa le numim BFF si RFF. Ele se suprapun partial, insa doar partial.

BFF vine de la expresia copiilor americani Best Friends Forever, si ar putea defini cercul de prieteni foarte buni, chiar pe viata.

RFF se refera la prietenii de pe blog si din retelele sociale, asa-zisele ‘weak ties’: Readers, Friends/Fans and Followers.

E util sa faci distinctia asta.

Si poate intr-o dimineata la cafea, e utila o reflectie la distinctia asta si din perspectiva unui brand, care are tot BFF si RFF, doar ca aici friends -> fans.

post Platforme globale vs platforme locale vs platforme proprii

February 14th, 2011

Insemnare despre: social media — clickio @ 8:53 am

Anul asta a inceput cu entuziasm, lucru care, in sine, nu poate decat sa ne bucure. Insa prea mult entuziasm strica, mai ales cand risti sa fii luat de val si sa nu mai vezi imaginea de ansamblu.

Saptamana trecuta cea mai mare platforma globala de social networking a anuntat o serie de schimbari obligatorii pentru paginile comerciale create acolo. Dincolo de efectele punctuale ale acestor modificari, despre care s-a tot discutat, faptul ca Facebook dicteaza si schimba unilateral modul in care functioneaza prezenta sociala a companiilor trebuie sa ne aduca aminte ca ecosistemul social media nu este alcatuit doar din Facebook, la fel cum nu e alcatuit doar din platforme globale.

Avem trei tipuri de platforme care pot folosite in activitati de marketing online care vor sa incorporeze social media: platforme proprii, in care controlul poate fi absolut, platforme locale, mult mai flexibile pentru implementarea de proiecte speciale si pentru construirea unei prezente dupa principii comune, si platforme globale, care tind sa standardizeze formele de prezentare dupa propriile lor ratiuni, care isi impun si isi urmatesc propriile limitari, samd. Facebook e doar un canal din cea de-a treia categorie. Youtube e altul.

La modul ideal, canalele care iti limiteaza activitatea, canalele asupra carora nu ai un control asupra formei asa cum o ai pe o platforma proprie, trebuie sa functioneze si ca palnii pentru restul activitatii tale online. Poti sa le folosesti pentru a genera trafic, pentru a atrage actiuni pe alte canale online la fel cum le poti folosi pentru a genera implicare si raspandire pe platforma propriu-zisa.

E important ca oricand decizi sa folosesti social media in activitati de marketing online sa ai o privire de ansamblu, care sa iti permita sa iti creezi o strategie, si sa poti alege, in cadrul ei, cele mai potrivite canale pentru activitatile respective. De aici si pana la “hai sa facem o pagina de facebook” e un drum lung.

post Conferinta perfecta: de vorba cu Malcolm Gladwell despre Twitter

September 30th, 2010

Insemnare despre: advertising,internet,social media,subiecte beton — clickio @ 8:06 am

Cand am scris zilele trecute ca audienta are rolul de a face o conferinta interesanta, unii, obisnuiti mai mult cu rolul de participant in audienta decat la pupitru, mi-au reprosat ca nu am dreptate, cu diverse argumente, usor asemanatoare cu sindromul paternalist al poporului roman post-decembrist (“sa ni se dea”).

Ei bine, The New Yorker si Malcolm Gladwell au demonstrat inca o data cat de important e rolul intrebarilor intr-o discutie. Putem considera articolul scris de Gladwell despre Twitter ca propria lui prezentare, la o conferinta globala (chiar daca lucreaza la o publicatie intitulata The New Yorker), iar chat-ul de aseara pe care il puteti regasi aici intr-o forma bruta si mai jos editat de mine a fost sesiunea de intrebari si raspunsuri.

Ok, asemanarea nu poate merge mai departe, pentru ca el a scris articolul cu cateva zile inainte, cititorii au avut timp sa-l parcurga de mai multe ori, si sesiunea de intrebari a durat o ora, ceea ce-ar fi de-a dreptul barbar la o conferinta locala.

Esenta articolului lui MG despre Twitter si social media, pentru cine n-a avut timp sau chef, este ca retelele sociale sunt bazate in principal pe relatii slabe, si au o structura descentralizata, ceea ce nu le permite sa creeze revolutii pe cont propriu, pentru ca revolutiile au nevoie de relatii stranse si de un sistem centralizat bine pus la punct.  Si autorul explica fiecare caz de “Twitter Revolution” inclusiv cel din Republica Moldova pentru a arata ca desi canalul asta a fost folosit pentru o legatura cu exteriorul(slaba si aia, pentru cine a urmarit evenimentele), Twitter nu a avut un rol decisiv in revolutia propriu-zisa (daca ii putem zice si revolutie protestului #pman).

Ei bine, pe baza acestui articol a inceput discutia de o ora, pe care o puteti urmari in mult mai putin timp integral aici, si din care va extrag mai jos cele mai interesante idei:

1. Malcolm Gladwell nu are cont de Twitter, cele care exista nu sunt create de el, autorul zice ca nu are timp si pentru asta, si scrie deja suficient prin alte locuri. Unii insa au ignorat raspunsul si au repetat intrebarea sub alte forme: “Why don’t you tweet more often?”:)

Malcolm Gladwell:
Life is too short. No, seriously, everyone has to determine what the best use of their time and energy is. I have many friends, who I respect, who tweet. I don’t, because I worry that the time I devoted to tweeting would take time away from things with more impact and permanence.

Malcolm Gladwell:
I have nothing against Twitter. And I’d use it if I had more time. . . Here’s the deeper issue for someone like me or, for that matter, anyone contemplating using tools like Twitter. What is it you want to accomplish? Do you want a broad audience? Or a deep audience? In other words, would you rather do the best possible job engaging with a small but focused audience. Or would you rather spend your marginal hour reaching a large audience on a superficial level? There are lot of situations where the latter is a reasonable choice–like if I’m selling something, or announcing an event, or sharing a small but crucial bit of information. But I’m interested in exploring ideas in depth with the (small) group of people willing to geek-out with me. That makes strategy A a better choice.

2. Fanii Twitter vor reprosa imediat, condescendent: Pai ce parere poate avea cineva care nu foloseste Twitter? Pleaca ma de-aici... Total gresit. Un ganditor liber ca Gladwell poate avea pareri mai pertinente despre Twitter decat un heavy-user fascinat de “social media” si care iti umple capul haotic cu informatii despre facilitatile Twitter fara sa inteleaga lucrurile importante in munca, viata si-n lume. Si daca cititi in continuare, o sa va convingeti.

Q:Do you think Twitter is good for ANYthing?

(Restul…)

post Vom sta de vorba despre Twitter cu Malcolm Gladwell

September 28th, 2010

Insemnare despre: blogvertising,comunicare,evenimente,internet,social,social media — clickio @ 8:41 am

Pentru cine nu stie cine e Malcolm Gladwell, RU-SI-NI-CA! si fuga pe Wikipedia.

Pentru cei care stiu cine e, wink ;) si un anunt important: MG va discuta live despre Twitter, maine, 29 septembrie, pe site-ul The New Yorker, la ora 22, ora Bucurestiului (multumesc celor care m-au ajutat pe Twitter, eu uitasem ca timeanddate.com are si functie de convertit o ora intr-alta de pe alt fus orar), pe baza articolului pe care l-a scris ieri despre asta.

Cred ca va fi o discutie de urmarit, si mai mult, e una la care puteti participa, asa ca va invit sa cititi articolul lui MG, sa va aduceti aminte despre teoriile din cartile lui, si sa participati la discutia de maine seara. Ne vedem citim acolo :)

Puteti vizita de pe acum pagina din The New Yorker unde va avea loc discutia ca sa va convingeti si ca sa va setati un reminder.

Asadar, Small change. Why the revolution will not be tweeted – by Malcolm Gladwell.

post Punctaje pentru cititori pe blog in 2010

August 26th, 2010

Insemnare despre: blogging,social media — clickio @ 9:02 am

Marius are dreptate, nu e suficient sa apesi un Like la un articol pentru a interactiona cu un autor de blog. Daca vrei sa nu devii superficial si sa nu-ti transformi toate comentariile in like-uri, ia in calcul si urmatoarea schema de punctare deocamdata doar teoretica:)

- Am comentat relevant la tine pe blog – 10 puncte
- Am lasat un trackback continuand povestea la mine pe blog – 20 puncte
- Am dat un like – 1 punct
- Am dat link-ul pe Facebook cu o recomandare: 5 puncte
- Am dat link-ul pe Twitter cu o recomandare – 5 puncte
- Am dat un RT – 1 punct

Cum ar fi totusi sa existe un astfel de sistem de punctare, iar cei mai activi cititori sa fie recompensati? Ati vrea?:)

Next Page »

mulu